De la 1 până la 10

           Una lucrează acum mult cu cifre așa că, prin forța lucrurilor, pe la urechile lui Petru trec în zbor o mulțime de zeci și de unități. El nu pare prea impresionat, niciodată nu l-au interesat în mod deosebit cifrele. Totuși, ceva pare să-l fi captivat mai mult decât înainte.

 

E vorba despre o cărticică extraordinară, apărută la editura Prut, în colecția ”Vreau să știu”. Întreaga colecție e excelent scrisă iar cartonul gros al paginilor, arcul solid care leagă volumașele mă fac să cred că sunt cărți gândite pentru copii adevărați, care mai dorm cu cartea sub pernă, care mai fac avion din ea, apoi mai rod câte-un colț și se așteaptă ca paginile să reziste. Ei bine, acestea rezistă! Și ceea ce rezistă, e mai ales doza incredibilă de farmec, sporită parcă de fiecare nouă lectură.

Volumașul care i s-a lipit lui Petru de suflet se numește ”Poezii despre… cifre”, e ilustrat frumos de Violeta Dabija iar pentru fiecare cifră, Vasile Romanciuc a scris câteva versuri istețe, pe care le iubim fiecare în felul nostru – Una insistă să i le citească ea lui Petru, Petru aproape că ni le recită după atâtea lecturi repetate, eu deschid de fiecare dată cărticica asta cu un drag pe care-mi vine greu să-l explic. Sunt de vină ilustrațiile calde, inspirate? Sunt de vină versurile de pe pagina cifrei 2, pe care le citesc gândindu-mă la pruncii mei?

”Suntem doi – soră și frate

Inimioare-ngemănate.

Ne-ajutăm mereu, frățește:

Unde-s doi, puterea crește!”

 

Lângă cărticică pun, de obicei, un puzzle cu cifre și mașinuțe multe de numărat. Citim, conducem mașinile în curse nebunești și-l lăsăm pe Petru să priceapă ce-i de priceput…