28 sept. 2014

Atelier de toamnă



          


          Toamna e anotimpul atâtor ofiliri delicate! În ultimele săptămâni am adunat flori uscate fără să știu exact la ce le vom folosi. De curând, le-am găsit locul.
         Ne-am pregătit, mai întâi, planșele pe care am lucrat, fondul. A fost ideea lui Petru să punem culori la întâmplare și apoi să ”lipim” foile peste cealaltă, presând bine în toate direcțiile. Culorile s-au transferat de pe o bucată de hârtie pe cealaltă, s-au amestecat iar efectul final a fost cel al unei ”amprente” neobișnuite. Am lăsat ”capodoperele” să se usuce peste noapte.


           Dimineață, am adus pe măsuța de lucru planșele uscate, aracet și nenumărate alte mărunțișuri foșnitoare: bucățele de hârtie și scoarță, rămurele, flori uscate, frunze și coji de nucă, orice mi-a trecut prin minte că le-ar putea plăcea. S-au adunat multe și pe măsură ce lucrau și-și aminteau că mai avem, pe undeva, materiale care s-ar potrivi:


            Copiii au lipit cu aracet florile uscate, bucățele de hârtie, tot ce au mai vrut să adauge. Au combinat materialele așa cum au vrut, iar Petru m-a uimit iar cu libertatea extraodinară pe care o are în raport cu ceea ce face: el a încercat să mărunțească petalele cu foarfeca, apoi scoarța de copac, tot el și-a amintit cum am mototolit mai demult hârtia creponată pentru un colaj la care n-a vrut să lucreze mai deloc și-a folosit aceeași tehnică acum:



            Iată lucrările lui Petru:



            Iar acestea sunt lucrările Unei:


27 sept. 2014

Roman de aventuri camuflat



           În jurul copiilor mei mi-am dorit mereu oameni deosebiți. Pe unii i-am căutat, pe alții ni i-a scos întâmplarea în drum și simt că toate întâlnirile acestea înseamnă mai mult pentru ei, ca oameni mititei, mai mult decât pot eu să-i învăț. Pe Cosmina Dragomir nu pot să le-o aduc aproape decât prin cărțile ei. Iar acum, de curând, Cosmina Dragomir a publicat un ”roman de aventuri camuflat”:


Ați privit coperta și ați priceput că e o carte de ”Arte vizuale și abilități practice” pentru copiii de 6-7 ani (printre care și eu!). Iată anti-recenzia pe care o face autoarea însăși, vă provoc s-o citiți și să-i rezistați.
Eu cartea asta n-am ținut-o încă în mână, dar dacă vă scriu despre ea, e pentru că așa de tare cred că e minunată, așa de tare ȘTIU că autoarea ei e minunată, așa de tare simt că asta e cartea care ne trebuia, mie și Unei și lui Petru, lumii ăsteia de fapt! N-am răsfoit cartea decât pe bucățelele – virtuale – pe care Cosmina Dragomir ni le-a arătat, cu generozitatea aceea neverosimilă a sufletelor care se risipesc tuturor, fără teamă că darul lor va fi irosit și fără să aștepte nimic în schimb. Sunt rari oamenii ăștia care nu-și cântăresc aparițiile”, care nu-și drămuiesc entuziasmul, care râd cu adevărat, care fac. Fac totul, fac mai mult decât au spus și uite, așa apare o carte fără seamăn.
            Exemplarul nostru va porni curând spre noi și-aș vrea ca voi să aveți cartea înainte ca eu să pun mâna pe a mea. Spuneți-mi cum e, bucurați-vă cu mine de ea!