Unde începe și unde se termină o propoziție?

            Una devine tot mai independentă cu cititul. A devenit pentru ea un gest obișnuit să-și aleagă o carte din bibliotecă, să se întindă pe pat, pe covor și să citească fără ca eu să fiu prin preajmă. O aud, fiindcă încă mai rostește cuvintele cu voce tare. (Chiar, oare cum se face trecerea spre cititul silențios? Dacă ați trecut deja prin experiența aceasta cu copiii mai mari, tare m-aș bucura să-mi împărtășiți impresiile voastre!)
 

            Una are, deci, experiența vizuală a multor pagini parcurse și simt că-i momentul potrivit să vorbim despre reguli simple de punctuație și de ortografie. Propoziția începe cu majusculă și se încheie, cel mai adesea, cu punct, puncte de suspensie, semnul întrebării sau semnul exclamării. Și pentru că aseară a văzut un episod din ”Magic Lilly” care era, probabil, despre Egiptul antic – de vreme ce mi s-a cerut să-i pregătesc pentru azi un material interesant de citit pe tema asta – am plănuit să împușc doi iepuri dintr-un foc. Am căutat majuscule și semne de punctuație reconstituind un papirus egiptean. În fine, cam cât de egiptean pot eu să-l fac, așa non-crafty și techically challenged cum mă știu!
 

            Materiale necesare: hârtie de copt, lipici, text și imagini.

            Ce-am făcut? Am decupat propozițiile despre Egipt ca să le citim în ordine, cu intonația potrivită. Una a trasat majusculele de la început și semnele de punctuație de la final,  a grupat apoi fâșiile noastre de hârtie în funcție de tipul de enunț. Am citit fiecare enunț cu intonație diferită – interogativă, exclamativă, enunțiativă.

            Nu erau lucruri neapărat noi pentru ea, ci mai degrabă lucruri pe care nu le mai sistematizase niciodată.

            După care am purces la ”montarea” textului și a imaginilor pe foaia de papirus. Spune Una că ar fi fost mai bine folosită dacă făceam o hartă a piraților, dar pe mâine, tot Egiptul mi-a rămas ca temă de documentare!