2 mai 2013

Păsări II: Petru și păsările


Ce (cred eu că) știe Petru despre păsări
 
            Păsările există. Păsările stau pe marginea balconului când mănânci, le poți vedea din scaunul de masă. Le întinzi lingurița, le strigi ”paaaas, pasaaa” dar ele nu vin să ciugulească din mâncarea ta. Păsările zboară. Zboară suuus! Păsările vin repede când le arunci semințe dar zboară când alergi chiuind spre ele. Găinile nu vor să se uite în cartea ta cu ”mași” (mașini). Ouăle sunt mniam-mniam! În fiecare zi, dacă s-ar putea!
 

            Vă povesteam că Una a schițat o listă întreagă de lucruri pe care să le facem împreună cu Petru, lucruri legate de pasiunea ei pentru păsări. Mai harnică decât mine, a avut deja grijă să bifeze câteva dintre ele.

Porumbeii
 
Am hrănit porumbeii din centrul orașului și pe cei din preajma blocului nostru. Orice ieșire cu Petru la porumbei e mai spectaculoasă, mai vie, mai dinamică decât orice a putut surprinde fotograful nostru plictisit. Petru chiuie, aleargă, țipă în extaz, aruncă boabe cu amândouă mâinile, iar când porumbeii adunați în jurul lui se ridică brusc în zbor, face mutrița cea mai comică și mai mirată din lume.

În buna tradiție a familiei noastre, și Petru (la fel ca Una acum câțiva ani) crede că ”pas” (păsările) mănâncă folosindu-și nasul. Încearcă acum Una să-l învețe că acela se numește cioc și că el, Petru, nu are cioc.

Cântecul păsărilor
 
Una a căutat pentru Petru filme cu cântecul diferitelor păsări. Una le-a ascultat pe fiecare de mai multe ori, a ales în cele din urmă două care, firește, nu l-au interesat prea multă vreme pe Petru. Asta n-a împiedicat-o să petreacă minute bune căutând, scriind, ascultând, comparând, amintindu-și ce-a citit.

O jucărie pentru Petru. Sau mai bine nu!
 
Una a vrut o jucărie pentru Petru. A decupat păsările pe care le-am găsit aici. A perforat apoi fiecare bucățică de carton și-a legat fundițe. A căutat peste tot o creangă potrivită pentru păsări și în cele din urmă a decis că nu merită să ajungă în mâinile lui Petru, sigur le-ar mototoli imediat. Le-a agățat sus și sunt, acum, jucăria ei.
 
 
 

Coșul cu ouă a ajuns, totuși, în mâinile lui Petru.
 
 

4 comentarii:

  1. Totusi si Una si Petru sunt extrem de privilegiati sa te aiba mama.Stiu ca nu-ti alegi mama,insa Luca e de alta parere:mi-a povestit de mai multe ori,ca bebelusii au o lume a lor,de culoare galbena,de unde privesc in jos,si aleg in ce familie sa vina.
    Nu-i asa ca trebuie de reflectat?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Suntem norocosi ca ne avem unii pe altii! Si da, ai dreptate, povestile copiilor sunt lucruri la care trebuie gandit... Una are o poveste a nasterii ei, spre exemplu, care explica si vindeca multe!

      Ștergere
  2. Ce scumpic e Petru! Iar Una a fost bestiala cu "jucaria pentru Petru", asa e si la noi :).

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Atunci nu mai trebuie sa spun nimic, Valentina! :)) Pana la urma, cred ca asta inseamna cu adevarat "frateste", nu?

      Ștergere