13 mai 2013

Din nou, călătorie printre ierburi și lumină


          Stăm mult afară, răsfățați de vremea bună. Recitim cu spor cartea Iuliei Iordan, ”Călătorie printre ierburiși lumină”, despre care vă mai povesteam aici. Căutăm ierburi și încercăm să le identificăm potrivindu-le pe planșele din carte:
          

 

          De fapt, n-avem nevoie de o carte ca să ne rătăcim printre păpădii. Sunt flori regale, aur curat, spune Una, din care se împletește cununa reginei zânelor. E drept însă că atunci când cartea se întâlnește cu viața, parcă se leagă totul într-un ceva miraculos și demn de toată uimirea: ce scrie în cărți capătă miros, textură, realitate, parcă nu ți-ai mai desprinde privirea nici de pagină, nici de lumea din jur.

            Iată, deci, cartea care vorbește despre păpădii:
 
 
            Câmpul înflorit și băiețelul care se bucură netulburat de toate:

            Fetița care vrea să le țină minte pe toate:


Un proiect nou

            Inspirată de cartea Iuliei Iordan, Una s-a apucat de un proiect nou: jurnalul fotografic. Fotografiem (când eu, când ea) plante din jurul nostru în momente diferite ale evoluției lor. Ar trebui să facem asta ritmic, până la iarnă, dacă nu se va stinge până atunci entuziasmul fetiței. Am ratat momentul primei înmuguriri, fiindcă ideea a apărut prea târziu, însă am fotografiat, până acum, nucul, castanul, mărul, cartoful, ceapa, floarea-soarelui, fasolea, dovleacul, păpădia. Presupun că pe parcurs o să-i mai vină Unei idei noi, dar măcar pe acestea aș vrea să le ducem până la capăt.

            Iată metamorfozele florii de păpădie, așa cum le-a fotografiat Una:

            Pe câmp, am putut discuta despre ciclul evolutiv al păpădiei, despre polenizare, despre semințe și despre câte-n lună și în stele.

            Se cheamă că am făcut o lecție? Da, am citit, am comparat planșe botanice, am urmărit evoluția plantei preț de mai multe zile și am consemnat date pe fișele desenate de Una. A fost totuși o lecție? Nu, Una ar spune că nu, ea a fost la joacă cu mami și cu Petru.

11 comentarii:

  1. Natura vazuta prin ochi de copil este cu adevarat formidabila! Suntem norocosi sa avem copilasi care sa ne reaminteasca despre lucrurile esentiale!
    Sa aveti o saptamana plina de descoperiri frumoase!
    Irina

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Da, suntem tare norocosi! Ma bucur cat de mult pot de ragazul asta pe care il am sa fiu cu ei, numai cu ei... Din septembrie ma intorc in campul muncii, campurile cu papadii vor devein mai rare :( ...

      Ștergere
    2. Desi mai am un an de stat acasa cu puiul meu, mi se trange inima ghem gandindu-ma la cata bucurie voi fi nevoita sa renunt in favoarea serviciului aducator de venit.
      :-(

      Ștergere
  2. Comentariul de mai sus este foarte frumos.El nu ar fi fost posibil daca,n-ar fi existat mama care sa in lesneasca aceasta stare.Copila a fost ,,purtata'' de mama(minunata ei mama!)spre lucruri simple,frumoase,colorate si pline de viata.
    Te felicit pentru emotia pe care o transmiti atat copiilor tai cat si celor care-si umple sufletele de aer proaspat citindu-ti postarile.
    Te imbratisez!(asa simt acum!)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Iar eu iti intorc imbratisarea cu tot dragul! Ca de obicei, ne coplesesti!

      Ștergere
  3. Foarte frumoase lectiile voastre in natura. Elenei i-a placut tare mult poza Unei din articolul precedent in care citea o carte in iarba; cand am mers la picnic a vrut neparat sa-si ia o carte sa faca si ea ca fetita de la calculator :).

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ce frumos,Valentina! Si noua ne face tare bine soarele si verdele de afara, si dupa cate vad, creste si apetitul pentru citit.

      Ștergere
  4. Andru, asa pofta de stat in iarba ne-ati facut si noua! Trebuie sa scoatem si noi la aer cartea, mi se pare si mie o adevarata mina de aur.
    Puiutii tai sunt superbi, superbi, iar lectia voastra, molipsitoareeeeee!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Camelia, nu cred ca e terapie mai buna decat joaca afara, in natura. Nici lectie mai eficienta decat simplul fapt de a fi printre flori si gaze. Eu una am nevoie sa ies dintre betoane, din casa, altfel ma transform intr-o creatura urata si morocanoasa. "Sperietoare de copii", cum spune Una. :)

      Ștergere
  5. O lecție foarte frumoasă! Aceasta e vârsta la care cei mici învață prin joacă...și da, a fost o lecție în toată regula!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumim pentru "vizita" si pentru feedback! Eu sper sa ne facem un obicei din "lectiile" acestea tinute afara, la soare. Numai de ne-ar ajuta soarele!

      Ștergere