4 iun. 2013

Cărțile care i-au rămas mici


            Multă vreme, Una a ocolit cărțile care i-au rămas mici. Sunt cărțile pe care le citeam zilnic pe la 2,3,4 ani și pe care acum i le arăt mai des lui Petru. De când citește sigură, le-a redescoperit cu un ochi nou. Sau e mai provocator faptul că-i Petru interesat de ele?...

 
            Cert e că printre favorite se numără acum ”Aș vrea să am un dinozaur. Cu un singur enunț pe pagină, ilustrată simpatic, dezvoltă o ipoteză: dacă aș avea un dinozaur, atunci
 

 
            A și scris despre cartea asta pe prima filă a jurnalul ei de lectură:
 
 
            În transcrierea mea lipsită de farmec, textul Unei spune așa: Să ai un dinozaur este birău (adică și bine și rău). E bine să ajungi repede unde ai treabă. E rău să sperii lumea.”

Un rezumat bun al cărții, aș zice, și începutul unei idei faine pe care-aș vrea s-o ducem mai departe: jurnalul de lectură, jurnalul de dorințe, jurnalul de cucuie și julituri, jurnalul de jocuri. Un jurnal, orice fel de jurnal. O amintire a ceea ce e Una acum.

10 comentarii:

  1. Ce simpatica e Una! BIRAU :)))) M-ai facut sa zambesc de dimineata!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Si mie mi-a plăcut ”birăul” ăsta, de aceea am și provocat-o să scrie ce-mi spusese mie! :)

      Ștergere
  2. Tare frumoasa ideea!Mult spor la scris! Trec pe lista cartea, e draguta si amuzanta, te invita sa visezi :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Să știi ca e o carticica de toată isprava, mezinilor nostri le va prinde bine.

      Ștergere
  3. Spre deosebire de toate altele care raman mici si pana la urma efemere in existenta noastra,cartile raman mici pentru ,,exteriorul ''nostru,insa interiorul are momente,cand tanjeste dupa ele.
    Atunci,pe vremea lor,era cald si bine era multa siguranta si iubire,iar tu,cel care intre timp ai crescut nu aveai nici o alta grija decat sa primesti iubirea ce se revarsa peste tine neconditionat.
    De aceea,in momentele mai delicate ale existentei tale ,,mari'' simti nevoia sa ai un loc'sor in care sa te refugiezi.
    Si atunci realizezi ,ce incapatoare si confortabile sunt lucrusoarele care ti-au ramas...........mici!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ai așa de mare dreptate, Ioana! Uite de asta încerc de ani buni să-mi reconstitui biblioteca din copilărie, răscolesc prin anticariate și-mi aduc aproape cărțile de care așa de ușor m-am despărțit cândva. E incredibilă senzația pe care o am când descopăr câte una noua, parcă-i o... regăsire! :)

      Ștergere
  4. Dragele de voi, ce idee splendida e aceasta si ce rezumat superb a facut Una! Imi place si mie mult de tot cuvantul compus (e adorabil).
    Mult spor Unei la umplut acest jurnal de lectura, iar lui Petru ii doresc sa-si deschida larg urechiusele, acum lecturile sale au doua voci dragi.

    M-a emotionat mult si comentariul Ioanei, cata dreptate are!

    Va pupicam pe toti, toti!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Camelia, să știi că s-a obișnuit și Petru s-o asculte pe Una citind, e și ea acum dornică sa-i citească. Au momente așa de dulci împreună, te topești!

      Iar ideea jurnalului... sper să n-o abandoneze prea curând. A început așa de multe proiecte că mă tem de orice idee nouă mai are! Prea se risipește acum în multe direcții!

      Ștergere
  5. Ce simpatica este cu birau-ul ei si scrie asa de frumos. Avem si noi cartea aceasta si este printre preferatele noastre :D

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ma bucur ca ne intalnim aici, Ioana, in jurul unei carticele asa de faine! Mie tocmai mi-au cazut ochii pe colajul vostru cu floarea de soare - e asaaaa de frumos! Am o slabiciune pentru florile astea, neaparat trebuie sa incercam si noi sa le facem!

      Ștergere