Stăm mult afară, răsfățați de
vremea bună. Recitim cu spor cartea Iuliei Iordan, ”Călătorie printre ierburiși lumină”, despre care vă mai povesteam aici. Căutăm ierburi și încercăm să le identificăm potrivindu-le pe planșele din carte:
De fapt, n-avem nevoie de o carte ca să ne rătăcim printre păpădii. Sunt
flori regale, aur curat, spune Una, din care se împletește cununa reginei
zânelor. E drept însă că atunci când cartea se întâlnește cu viața, parcă se
leagă totul într-un ceva miraculos și demn de toată uimirea: ce scrie în cărți
capătă miros, textură, realitate, parcă nu ți-ai mai desprinde privirea nici de
pagină, nici de lumea din jur.
Iată, deci, cartea care vorbește despre păpădii:
Câmpul înflorit și băiețelul care se bucură netulburat de toate:
Fetița care vrea să le țină minte pe toate:
Un proiect nou
Inspirată de cartea Iuliei Iordan, Una s-a apucat de un
proiect nou: jurnalul fotografic. Fotografiem (când eu, când ea) plante din
jurul nostru în momente diferite ale evoluției lor. Ar trebui să facem asta
ritmic, până la iarnă, dacă nu se va stinge până atunci entuziasmul fetiței. Am
ratat momentul primei înmuguriri, fiindcă ideea a apărut prea târziu, însă am fotografiat,
până acum, nucul, castanul, mărul, cartoful, ceapa, floarea-soarelui, fasolea,
dovleacul, păpădia. Presupun că pe parcurs o să-i mai vină Unei idei noi, dar
măcar pe acestea aș vrea să le ducem până la capăt.
Iată metamorfozele florii de păpădie, așa cum le-a fotografiat
Una:
Pe câmp, am putut discuta despre ciclul evolutiv al
păpădiei, despre polenizare, despre semințe și despre câte-n lună și în stele.
Se cheamă că am făcut o lecție? Da, am citit, am comparat
planșe botanice, am urmărit evoluția plantei preț de mai multe zile și am
consemnat date pe fișele desenate de Una. A fost totuși o lecție? Nu, Una ar
spune că nu, ea a fost la joacă cu mami și cu Petru.
