Castele, domnițe și cavaleri

         La mijlocul lui august, în cetate se desfășoară, anual, un festival medieval. Sunt acelea vreo două zile în care ne mutăm practic în cetate, Una e tare greu de dus acasă! Prin ochii ei de copil, reconstituirile medievale (mai mult sau mai puțin inspirate, mai mult sau mai puțin autentice) se văd strălucitoare. Iar eu nu cârtesc, mă bucur de prilejul acesta pe care-l are să se scufunde cu totul într-un subiect care-o pasionează. Până la urmă, decât un muzeu prăfuit în care n-ai voie să atingi nimic, mai bine o fantezie în aer liber, unde poți interacționa cu ”exponatele”. J

E prea devreme acum să ne pregătim pentru festivalul medieval? Lucrurile bune trebuie savurate pe îndelete, așa că iată, pornim din vreme. Pentru anul acesta i-am pregătit Unei câteva surprize ceva mai… extravangante. Dar în august e și ziua ei, iar pasiunea ei pentru domnițe și cavaleri e așa de veche și așa de vie…

 

 

Pentru că știu cât o tulbură emoțiile puternice, le voi strecura printre lucrurile familiare, printre cărțile deja cunoscute, printre experiențele deja asimilate. Clădim deci peste ce s-a construit și adunat în anii trecuți. Am scos deja din bibliotecă un teanc de cărți pe care le-am pus la îndemână și de care Una deja nu se mai satură.

”Cavaleri și fortărețe” e o minienciclopedie Larousse apărută la RAO, în 2003. Noi o avem de mulți ani, a fost una dintre primele cărți pe care Una și le-a ales singură. În magazinele Carrefour colecția apărea, la un moment dat, cu o reducere foarte buna și atunci ne-am lăcomit și am cumpărat mai toate cărticelele.

Nici aceasta nu ne-a dezamăgit și Una o citește și acum cu plăcere. Formatul e mic, paginile sunt ilustrate haios, textul e redus ca dimensiuni iar conținutul e foarte bine gândit, ca o introducere sintetică dar completă în subiect. Cu un copil mai mic (cred că doi ani avea Una când ne-am întâlnit pentru prima oară cu enciclopedia aceasta) se poate face lectura imaginilor, altul, ceva mai mărișor, găsește pe fiecare pagină suficiente informații noi sau pretexte să-și reamintească/extindă cunoștințele.

”Oare de ce castelele aveau șanțuri de apărare și alte întrebări despre trecut” de Philip Steele e parte dintr-o colecție apărută la editura Teora. Dimensiunile mici (32 de pagini) și fontul mare o fac interesantă și pentru cititorii începători. Paginile echilibrează textul cu ilustrații sugestive, doar calitatea hârtiei nu e neapărat cea mai bună.

 

Ce e interesant la cartea aceasta e structura dinamică a conținutului: secvențele întrebare-răspuns modelează un parcurs al gândirii bazat pe curiozitate, interogație, cercetare. Informațiile sunt ”etajate”, ca să mulțumească mai multe tipuri de cititori – și cei pe cei mai grăbiți, și pe cei dornici să aprofundeze subiectul: informațiile suplimentare sunt scrise mai mărunt, cele mai generale sunt scrise mare.

 

 

”Caută în castelul medieval” (Girasol, 2009) e o carte cu miză dublă – o enciclopedie pentru copii și o carte-joc. Pe fiecare pagină sunt ilustrate (amplu și complex) și narate elemente de civilizație medievală, lucruri ce țin de construcția unui castel, de viața în și lângă castel. În același timp, pe fiecare pagină apar mai multe cerințe de tipul ”caută x obiecte ascunse în imagine”.

 

 

Unei îi place mult vânătoarea aceasta de imagini, răscolește cu patimă fiecare colțișor al ilustrațiilor și mai găsește, pe lângă obiectele cerute, și atâtea alte pretexte să pună întrebări, să povestim, să mai citim.

În aceeași manieră e construită și cartea ”Viața la castel” de la Teora. Ilustrațiile sunt mari, se întind pe două pagini și sunt plasate central. În jurul lor apar secvențe scurte de text informativ care includ și elemente de joc:

”Unele clădiri aveau acoperișul făcut din paie. Găsește 17 muncitori care așază paie sau le transportă.”

"Castelul avea trei poduri mobile. Poți să le găsești?

 

Cartea aceasta face un pic mai mult decât cea anterioară, pentru că iese din spațiul european și prezintă și o fortăreață de samurai sau fortul unui mogul. În plus, în partea de sus a paginii apare o casetă cu date succinte de localizare în spațiu și timp:”Europa:1050-1150”, ”Europa: 1100-1300”etc.

 

Dar ce-ar fi castelele fără cavaleri și poveștile lor? La Adevărul a apărut, în colecția ”Miturile și legendele lumii”, volumul despre ”Cavalerii Mesei Rotunde”. Format mare, copertă cartonată, preț extrem de accesibil și material suficient pentru lectură. Povestirile sunt scurte, pot fi cu ușurință parcurse înainte de culcare.

 

 

De aici începem. Surprizele pe care i le pregătesc Unei o să vi le arătăm curând, după ce le va fi încercat mai întâi domnița noastră războinică.