De când Una s-a reîntors la grădiniță,
îmi lipsește tihna dimineților noastre obișnuite, când totul putea să mai
întârzie încă 5 minute – și somnul, și joaca, și cafeaua... Am însă timp să
croșetez compunerea fără de care nu începe niciun an școlar: Ce-am făcut în vacanța de vară.
În vacanța de
vară ne-au interesat mult copacii. Nu mai știu exact de unde a început pasiunea
Unei pentru copaci, dar a durat câteva săptămâni bune și intense, de care și
acum își amintește cu plăcere. De fapt, dacă mă gândesc bine, e posibil ca
începutul aventurii noastre cu și printre copaci să fi fost această acuarelă de
pe "Art Projects for Kids", blog pe care de atunci îl răsfoim des în căutare de
idei și de inspirație. A încercat-o și Una așa cum apărea ea descrisă pe blog,
apoi a refăcut totul așa cum a simțit ea că trebuie să arate.
Între timp,
între cele două variante ale desenului, am răsfoit albume de artă, am comparat
tabloul original al lui Klimt (este vorba despre "Copacul vieții", un tablou din 1909) cu acuarela de pe blog, am discutat mult despre Klimt, despre cămașa lui aproape monacală și despre pisica din brațele lui, cea care-l face atât de cald, de uman. Am vorbit - tot mult, e singura unitate de măsură pe care o cunoaște Una - despre faptul că artiștii sunt ei înșiși oameni în carne și oase (fiindcă prea adesea uităm asta), pentru care lumea e locul unei nesfârșite surprize. De aceea copacul lui Klimt nu seamănă cu niciun copac din realitate și cu nici un alt copac pictat de altcineva. Klimt i-a devenit cu atât mai drag cu cât l-a regăsit și într-o serie de desene animate pe care le urmărea deja, "Mia and Me". Ia să-mi spuneți dacă vă e cunoscută ținuta regelui elfilor (secunda 25). De fapt, mai peste tot sunt detalii klimtiene, dacă știi ce să cauți! :))
Am desenat spirale peste
tot și-am încercat să ne dumirim de ce a asociat Klimt spirala cu imaginea
copacului. Așa am ajuns să căutăm imagini ale trunchiului de copac văzut în secțiune și-am descoperit acest material care a dus povestea un pic mai departe.
Dar despre asta, dragii și dragele moșului (babei, de fapt), într-o altă postare...
E evident tinuta domnului din The Kiss. :) Si da, sint multe detalii klimtiene in desene, unele mai subtile, altele mai obvious.
RăspundețiȘtergereNu le stiam, o sa caut episoade sa vad despre ce e vorba. Thanks! :)
Imi plac mult desenele voastre, mai ales cel personalizat. :)
RăspundețiȘtergereFain si pdf-ul.
Ma bucur sa vad ca ai pornit la drum!
Abia ma dumiresc cu ce se mananca scrisul pe blog, sper sa nu ma inec pe parcurs. Oricum, ghiontul decisiv ti-l datorez, nu cred ca-mi trecea prin cap sa ma apuc de una ca asta pana nu te-am citit la Camelia. :)
RăspundețiȘtergereAtunci ma bucur si mai tare si am sa urmaresc cu drag ce postezi. Mie imi plac foarte tare desenele/picturile copiilor si, din partea mea, ai inceput cu cel mai dreptul! :))
RăspundețiȘtergereSper sa mai pui creatii de-ale Mirunei - daca am descifrat bine semnatura artistului.
Poate imi dau si mie ghiontul decisiv cu ocazia asta. :)
Klimt imi placea mult (imi mai place si acum) si chiar am mers la Viena sa ii vad picturile, dar s-a intimplat sa dau si peste Schiele (pe care nu-l stiam) si am dezertat in the dark side. :D
Da, Miruna se numește, Una e numele pe care și l-a dat când era foarte mică și de care nu prea reușesc să ma despart. Ea spune c-a crescut și că n-o mai încape numele ăasta de alint! :)
RăspundețiȘtergereDacă numai de-un ghiont ai nevoie, consideră că l-ai primit! :))