Una și-a dorit tare mult să umple, în toamna asta, un coș cu ciuperci
culese de ea. Interesul ei pentru ciuperci ne-a tot purtat prin pădurile din
apropiere. N-am fi avut neapărată nevoie de-un pretext ca să ieșim dintre
betoane, ne place liniștea dintre copaci, dar acum aveam și-o misiune. Cred
însă că ciupercile s-au ascuns adânc în păduri... Ne-au găsit buburuze, am
ascultat și-am urmărit păsări în zbor, am ascultat foșnetul încremenit al
frunzelor și ne-am umplut cămările sufletului cu miros de frunze uscate și de
pământ. Ciuperci n-am găsit. A desenat Una câteva, ca să nu ne întoarcem acasă
cu mâinile goale.
Am vorbit mult și-am citit
despre ciuperci, dar rămân cu tristețea unui ne-gata, a unui ne-făcut. Am pus
la bătaie câteva imagini cu ciuperci otrăvitoare și neotrăvitoare pe care, dacă
le doriți, le puteți descărca de aici. Printate în dublu exemplar, pot fi
folosite ca ”3 parts cards”.
N-am inclus o imagine pentru ciupercile cu cultură pentru
că pe acelea le găsim ușor peste tot, Una le cunoaște bine. Crăițele (sau
bureții domnești) nu cresc în zona noastră, ci în zone cu clima mai caldă, mediteraneană,
în păduri de foioase, mai ales în preajma castanilor și a stejarilor. Le-am
inclus în material pentru că-s tare frumoase și tare interesante. Numele crăiței
i-a atras imediat atenția Unei – o Amanita comestibililă (și încă tare gustoasă!)
a mai îndulcit dezamăgirea ei că frumoasele Amanita muscaria sunt otrăvitoare. Când
sunt foarte tinere, crăițele
seamănă, din cauza vălului alb, cu niște
oușoare din care se dezvoltă, apoi, exemplarele mature.
Scurta noastră bibliografie despre ciuperci s-a mai
lungit nițel. Pornind de aici
am plecat spre diverse alte pagini doldora de informații. Mai ales aici am găsit eu materiale
din care am mai selectat câte ceva pentru Una. Descrieri ale diverselor specii
de ciuperci, fotografii și o colecție frumoasă de filmulețe am găsit aici
, informații sintetic expuse am mai citit aici
.
Mai discutaserăm, din
mers, despre faptul că ciupercile apar în nenumărate forme – unele unicelulare
(organisme simple de tot, formate dintr-o singură celulă, atât de mici încât nu
le-am putea vedea cu ochiul liber – așa i-am explicat Unei termenul), altele
pluricelulare (precum ciupercile cu pălărie, organisme mai complexe, de
dimensiuni adesea impresionante și care sunt formate din mai multe celule).
Acum am separat ciupercile
otrăvitoare de cele neotrăvitoare și-am tot insistat pe cât e de important să
le cunoaștem bine pe cele pe care le culegem pentru a le găti acasă. Am vorbit
despre ce e o otravă, o toxină, despre cum îți afectează organismul și despre
modurile diferite în care gătim ciupercile comestibile.
Încet, încet, cred că aventura noastră ciupercărească
începe să se apropie de final. Una mi-a dat deja o temă nouă de documentare
și-mi place rău de tot!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu