Primăvară

            S-a ridicat, în sfârșit, zăpada! De câteva zile ne scăldăm în ape luminoase, aș vrea să țină mult, mult entuziasmul, energia bună a zilelor de felul acesta. Luni, când îi arătam Unei pe fereastră două stăncuțe – uite ciocul mai mic decât al unei ciori, uite penajul de pe gât, mai gri etc. – ea îmi arată curcubeul. Un curcubeu uriaș chiar deasupra noastră, când eu eram prea preocupată să privesc în jos!

 

 

            Așa încât ieri am privit mai atent în jur: am cumpărat covrigi calzi, am numărat inelele unui copac proaspăt tăiat și ne-am jucat cu rumeguș, am stat mult la marginea unui trotuar să culegem crenguțe și să vedem semne de primăvară – scoarța gri, veche, trecută prin iarnă, se continuă la capete cu mlădițe verzui, cu muguri. Am urmărit zborul unei păsăruici printre ramurile copacilor, până i-am pierdut urma.

 

 

            Am fotografiat narcise și lalele. Am cules pietre și cochilii goale de melc, am cumpărat buchețele de brândușe, albăstrele și ghiocei rădăcini cu tot, numai bune pentru ”studiu”. Ce n-au jumulit copiii ”studiind” o să plantăm mâine într-un ghiveci, poate anul viitor ne vor crește flori noi pe pervaz.

 

            Pentru mine, aceasta a fost o zi extraordinară. Petru are jucării noi. Una are o mulțime de întrebări.